Unitati de masura a timpului. Fusurile orare si meridianele

Anul – repezinta o miscare completa de revolutie a Pamantului. Masurarea duratei anului depinde, insa, de mai multi factori:

• – neuniformitatea vitezei miscarii de revolutie;
• – incetinirea miscarii de rotatie a Pamantului in jurul axei sale;
• – variatia inclinarii axei Pamantului.

La aceasta se adauga punctul de referinta ales, pentru a masura durata anului.

• Punct de referinta inertial (stele): Anul sideral, care are o durata de 365,25636042 zile solare medii (31558149.540 secunde);
• Punctul de referinta – dreapta de intersectie a planului orbitei cu planul ecuatorului terestru este fixa: Anul tropic, mai scurt decat anul sideral (in 26.000 de ani – durata precesiei axei Pamantului) diferenta este de 1 an. Durata anului tropic este de 365,242190419 zile (?31556925 secunde).

Calendarele cu masuratorile cele mai apropiate de precizie, considera durata anului astfel:

– Anul iulian (45 i.Hr.) – 365,25 zile sau 31 557 600 secunde, cu un an bisect la fiecare 4 ani ( diferenta fata de anul tropic: 0,007809581 zile, adica ramane in urma cu 7,8 zile in 1000 de ani)

– Anul gregorian (1582 d.Hr.) – 365,2425 zile sau 31 556 952 secunde, cu un an bisect la fiecare 4 ani, dar nu si anii multipli de 100, fara cei multipli de 400 (cu 0,000309581 mai scurt decat anul tropic, adica ramane in urma cu 3 zile la 10.000 de ani)

– Anul „obisnuit” – 365 zile sau 31 536 000 secunde, este o rotunjire a anului tropic.

– Anul tropic (1960-1967) – 31 556 925,9747 secunde (la 01/01/1900, ora 12) – timpul eferemidelor.

Luna, este un ciclu complet al fazelor lunii: 29,53 de zile, fiind rotunjit, conform calendarului actual:

Ianuarie, 31 zile

Februarie, 28 zile, sau 29 intr-un an bisect

Martie, 31 zile

Aprilie, 30 zile

Mai, 31 zile

Iunie, 30 zile

Iulie, 31 zile

August, 31 zile

Septembrie, 30 zile

Octombrie, 31 zile

Noiembrie, 30 zile

Decembrie, 31 zile

Saptamana este corespunzatoare unei faze a lunii. In cele mai multe state europene saptamana incepe cu Luni, in timp ce in SUA incepe cu Duminica. In limba romana, numele zilelor saptamanii provin din latina, fiind denumiri de planete, in general:

Luni-luna

Marti-marte

Miercuri-mercur

Joi-jupiter

Vineri-venus

Sambata-saturn

Duminica-soare

Ziua: este o miscare de rotatie a Pamantului in jurul axei sale. Insa, rotatia este neuniforma, in scadere continua, iar masurarea ei difera si in functie de ceilalti factori, specificati la masurarea anului.

In functie de sistemul de referinta, putem vorbi de:

• Ziua siderala (punct de reper inertial – stele): aproximativ 23 ore 56 de minute 4 secunde,
• Ziua solara (punct de reper – acelasi meridian ajuns a doua oara in acceasi pozitie raportat la soare). Are o lungime de 24 de ore: 86.400 secunde.

Orele si minutele sunt subdiviziuni ale zilei, o zi: 24 ore, o ora: 60 minute, un minut: 60 secunde.

Secunda: este durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiatiei ce corespunde tranzitiei dintre cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ale atomului de cesiu 133 in repaus la temperatura de 0 K

Astfel, putem vorbi de:

Timpul universal sau civil (UTC), cu ani obisnuiti (modificati periodic in functie de anii tropici), 12 luni, cate 7 zile intr-o saptamana, ziua (aproximativ 24 ore – modificata periodic in functie de ziua solara-intre 1971-2007 au fost adaugate 23 secunde la sfarsitul unor luni).

Timpul atomic international (TAI) – Temps Atomique International calculat in laboratoare cu ceasuri atomice si remediaza periodic deviatia UTC.

Timpul atomic international (TAI) este materializarea Timpului terestru (TT), perceput de un observator fix situat de geoidul Pamantului. Din motive istorice, originea celor doua este diferita, astfel ca exista intre ele o diferenta fixa: TT = TAI + 32,184 s.

Timpul terestru este urmasul Timpului eferemidelor (E.T.), utilizat in astronomie, care nu tine cont de teoria relativitatii ( secunda a fost definita ca fractiunea 1/31 556 925,9747 a anului tropic la 1900/01/01 la ora 12).

Fusurile orare

GMT – Greenwich Mean Time – este ora meridianului de 0 grade sau ora Londrei.

Rotirea Pamantului in jurul axei sale, face ca intr-o parte a Globului sa fie zi, in alta seara, noapte sau dimineata. Din aceasta cauza, pentru ca o zi sa inceapa la ora 0 (miezul noptii) si sa se termine in noapte urmatoare la ora 24, in toate zonele lumii, ora se schimba in minus, inspre America sau in plus, spre Asia. Aceasta schimbare a orei este in functie de niste linii imaginare care traverseaza Globul intre cei doi poli, numite meridiane, iar punctul de reper este meridianul de 0 grade, care traverseaza localitatea Greenwich – Marea Britanie.

Ora variaza in functie de GMT, care este considerata Timp Universal Coordonat – UTC, teoretic, de la -12 pana la +12 ore diferenta si deci + sau – o zi.

In realitate, insa, exista exceptii pentru a evita arhipelagurile si Oceanul Pacific, timpul variaza intre intre -12 si +14, iar anumite zone de pe Glob schimba ora si pe jumatati de distante intre meridiane (ex. India are +5h si 30 minute).

Ora de vara:

Din motive de productivitate a muncii pe timpul zile, unele state au adoptat o ora speciala pentru vara (in zona temperata), pentru a se incadra cu orele standard de lucru, cat mai mult posibil in timpul zile. Astfel, Romania, desi conform fusului orar ar trebui sa fie ora (+2 UTC), intre ultima duminica din martie si cea din octombrie, ora devine (+3 UTC).

Meridiane

Meridianele – sunt linii imaginare care traverseaza Globul Pamantesc, intre cei doi poli, fiind perpendiculare pe Ecuator. Scopul acestora este orientarea. Meridianul de reper, este cel de 0 grade, care traverseaza localitatea Greenwich (cartier al Londrei)- Marea Britanie si se prelungeste cu cel de 180 grade.

In orientare, liniile imaginare sunt: paralele pentru stabilirea latitudinii, cea mai importanta fiind Ecuatorul, care imparte Globul Pamantesc in doua emisfere (nordica si sudica) si medianele pentru stabilirea longitudinii, cel mai important fiind meridianul de 0 grade. Astfel, Globul Pamanesc este impartit in 360 grade latitudine si 180 grade longitudine.

Meridianele contribuie la conturarea a 24 de fuse orare, care dau ora pe Glob diferita, in functie de incadrarea regiunii sau tarii intr-un anumit fus orar.