Cel mai precis ceas din lume, care tine cont de teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein

Reprezentantii Institutului National de Standarde si Tehnologie (NIST) din SUA si Universitatii din Colorado au declarat pentru AFP ca acesta este „de departe” cel mai precis ceas construit vreodata si ar putea deschide calea pentru noi descoperiri in mecanica cuantica.

Concluziile au fost publicate in revista Nature, descriind progresele ingineresti care le-au permis sa construiasca un dispozitiv care arata ora exacta de 50 de ori mai precis decat cel mai bun ceas anterior, el insusi un record, construit in 2010.

Oamenii de stiinta americani au masurat teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein, care sustine ca gravitatia incetineste timpul, la cea mai mica scara de pana acum, demonstrand ca ceasurile ticaie in ritmuri diferite atunci cand sunt separate de fractiuni de milimetru.

„Spatiul si timpul sunt conectate. Si cu masurarea timpului atat de precisa, puteti vedea de fapt cum se schimba spatiul in timp real – Pamantul este un corp viu”, au spus reprezentantii NIST, citati de Mediafax.

O raspandire a unor astfel de ceasuri i-ar ajuta pe geologi sa prezica eruptiile vulcanice sau ar putea contribui la intelegerea modului in care incalzirea globala cauzeaza topirea ghetarilor si ridicarea oceanelor.

In anul 1915, omul de stiinta Albert Einstein si-a prezentat teoria relativitatii generale, sustinand ideea conform careia campul gravitational al unui obiect masiv distorsioneaza spatiul-timp.

In mod logic, acest lucru face ca timpul sa se miste mai incet pe masura ce un obiect se apropie de altul.

Dar abia dupa inventarea ceasurilor atomice, care masoara timpul prin detectarea tranzitiei dintre doua stari de energie din interiorul unui atom expus la o anumita frecventa, oamenii de stiinta au putut dovedi teoria.

Printre primele experimente s-a numarat Gravity Probe A din 1976, care a implicat o nava spatiala aflata la sase mii de mile deasupra suprafetei Pamantului.

Cercetatorii au aratat atunci ca ceasul de la bordul navei era mai rapid decat un echivalent aflat pe Pamant cu o secunda la fiecare 73 de ani.

De atunci, ceasurile au devenit din ce in ce mai precise si, astfel, mai capabile sa detecteze efectele relativitatii. In noul ceas al lui Ye se afla 100.000 de atomi de strontiu, stratificati unul peste altul, avand o inaltime de aproximativ un milimetru.

Ceasul este atat de precis incat, atunci cand oamenii de stiinta au impartit atomii in doua, au putut detecta diferente de timp intre jumatatea de sus si cea de jos.

La acest nivel de precizie, ceasurile actioneaza in esenta ca niste senzori.

In timp ce relativitatea explica modul in care se comporta obiectele mari, cum ar fi planetele si galaxiile, este celebra incompatibilitatea cu mecanica cuantica, care se ocupa de obiectele foarte mici, sustinand ca totul se poate comporta ca o particula si o unda.

Intersectia celor doua campuri ar aduce fizica cu un pas mai aproape de o „teorie a totul” care ar putea explica orice fenomen fizic al cosmosului.