Lucruri inedite legate de ora exacta
Pe parcursul unei zile ne intrebam deseori cat este ora exacta, ne uitam la ceas sau telefon de multe ori, calculam in cate minute ajungem intr-un anumit loc, cand trecem la ora de vara sau de iarna si cate zile mai sunt pana la weekend sau concediu.
Iata cateva detalii despre termenii orei exacte, folositi atat de des, dar despre care stim atat de putin.
In prezent, definitia timpului nu se mai bazeaza pe orbita Pamantului in jurul Soarelui, ci pe baza unui timp atomic. Incepand cu 1967, o secunda este definita ca fiind durata a „9.192.631.770 de tranzitii energetice ale atomului de cesium”, scrie Scientific American.
Pentru a mentine o concordanta intre timpul atomic si cel astronomic, ocazional se aduga asa numitele „secunde in plus”. Astfel, nu toate minutele au 60 de secunde. De opt ori intr-un deceniu, un minut are de fapt 61 de secunde.
Durata unei zile de 24 de ore provine de la egiptenii din antichitate, care au impartit ziua in 10 ore, la care adauga o ora de rasarit si o ora de amurg. In sistemul egiptean, lungimea zilelor si a noptilor era inegala si varia in functie de anotimp.
“Noaptea a fost impartita in 12 ore, dupa ce egiptenii au studiat miscarea stelelor. Acestia au avut un sistem de 36 de grupari de stele numite “decani”. Fiecare decan apare pe cer la o diferenta de 40 de minute. In timpul verii, zilele erau mai lungi ca noptile, iar in iarna era invers. Am mostenit de la babilonieni, nu numai orele si minutele, dar si impartirea unui cerc in 360 de grade sau parti. Chiar si zilele erau impartite in 360 de parti numite “ush”. Fiecare parte este echivalenta cu 4 minute in sistemul nostru de masurare a timpului”, spune astronomul Nick Lomb de la Observatorul din Sydney.
Subdiviziunea orelor si minutelor cu cifra 60 provine de de la babilonieni, care au avut o predilectie pentru numerele care formeaza baza cifrei sexagesimale (in baza 60). Se presupune ca sistemul sexagesimal a fost ales deoarece 60 este cel mai mic numar care se divide la primele 6 numere, dar si la cifrele 10, 12, 15, 20 si 30. Babilonienii erau interesati de cifra 360 deoarece asta era numarul de zile intr-un an, iar sistemul de 60 le-a permis sa efectueze calcule complexe.